joi, 17 noiembrie 2011

ANALIZA PIEŢEI ŞI A MODELELOR DE BUSINESS. APPLE VS. GOOGLE

Modelul de business Apple

Apple Inc. este în acest moment cel mai important producător de gadget-uri inteligente. Smartphone-urile, iPhone sunt cele mai cunoscute şi căutate. Tabletele sunt practic creaţia Apple, care a modelat un nou sector de piaţă cu iPad-urile. Playerele media portabile iPod au fost şi ele un mare succes.

Modelul de business al Apple, le permite să livreze clienţilor produse de cea mai înaltă calitate la preţuri accesibile. De ce? Integrare verticală! Sau, în cuvintele lui Steve Jobs:

“Apple is the only company that sells the whole widget”.

Mereu în căutare de noi pieţe, inovând şi creând noi produse (în ordine cronologică: calculatoare personale, laptopuri, playere media, smartphone-uri, tablete, şi în viitorul apropiat se pare televizoare), Apple a încercat mereu să livreze produse complete (software şi hardware). De asemenea, lanţul de distribuţie este deţinut tot de Apple, Celebrele Apple Store.

Astfel de ecosisteme închise permit profit mai mare, şi asigură control complet asupra produsului. Spre exemplu, gadget-urile inteligente (smartphone)

Problema cu acest model este, după părerea mea, că, la fiecare câţiva ani, Apple este nevoit să inoveze, să creeze noi pieţe, să identifice noi produse. Produsele vechi ajung să fie sub o competiţie prea mare, piaţa se maturizează, iar profitul să fie marginal pentru gigantul Apple.

Utilizatorii Apple au downloadat 14 miliarde de aplicaţii, aducând creatorilor un venit de 2,5 miliarde $. Aşadar, a fi dezvoltator de aplicaţii pentru produsele Apple sună foarte bine!

Dincolo de cifre, apar şi probleme pentru creatorii de accesorii bazate pe aplicaţii (şi pentru creatorii de aplicaţii obişnuite):

· Tot codul sursă este revizuit de Apple. Înainte de a putea fi publicat pe Market, el este supus unei verificări atente. Apple îşi asigură controlul asupra aplicaţiilor ce rulează pe telefonul lor.

· Orice publisher de aplicaţii trebuie să plătească o licenţă anuală per dezvoltator către Apple, pentru a putea dezvolta applicaţii (99$). Apple se asigură că doar profesionişti vor lansa aplicaţii pe platforma lor. Dezvoltarea nu poate începe înaintea plăţii acestui tarif.

· La publicarea unei aplicaţii pe market, Apple va încasa 30% din profit.

· Pentru a vinde un accesoriu Apple bazat pe aplicaţii, acesta trebuie să conţină un chip numit MFi(made for iPhone) authentication coprocessor. Acest chip validează conectarea cu produsul Apple, şi asigură Apple de următoarele:

o Dezvoltatorul va trebui să divulge numărul de accesorii produse(=numărul de chipuri cumpărate)

o Dezvoltatorul va plăti Apple royalties pentru fiecare device(4$ pentru cele conectabile prin USB, 1$ pentru cele conectabile prin Bluetooth – scădere datorită volumului scăzut de astfel de device-uri)

o Dezvoltatorul va plăti 1$ pentru un chip care nu are nici o altă funcţionalitate

o Mai mult, acest chip nu va fi compatibil cu noile produse Apple (spre exemplu un conector USB pentru iPod/iPhone la radioul maşinii nu va mai funcţiona cu ultimele modele de iPod/iPhone). Apple provoacă intenţionat uzura morală a accesoriilor, pentru a încuraja consumul şi a-şi spori veniturile!

Modelul de business Google

Google Inc. este o corporaţie americană specializată în motoare de căutare pe Internet, cloud computing şi tehnologii de advertising. Google hostează şi dezvoltă diverse aplicaţii şi servicii web-based. Google a intrat pe piaţa smartphone-urilor şi tabletelor ca producător de sistem de operare, cu sistemul de operare mobil Android.

Modelul Google de business este total diferit de cel al Apple. Majoritatea, dacă nu toate serviciile şi produsele software oferite clienţilor sunt gratuite! Să enumerăm câteva:

· Motorul de căutare, google.ro sau google.com (minimalist şi mereu cu rezultatele cele mai relevante)

· Gmail(serviciu de email, calendar, agendă)

· Google Chrome (aplicaţie de navigare pe web)

· Google Earth, Google Maps, Google Video, Google Adwords (aplicaţii web care şi-a făcut loc şi pe sistemul mobil de operare al Google, Android)

Ce înseamnă asta pentru Google? Cum mai poate gigantul american profit?

Simplu! Prin reclame!

De la început, Google a adoptat o strategie riscantă. A mizat doar pe reclama oferită pe site-ul său: pentru fiecare utilizator al motorului său de căutare care dădea click pe o reclamă, Google era recompensat financiar. Aşadar, Google era recompensat doar dacă utilizatorul se arăta interesat de reclama afişată. Doar afişarea reclamei nu garanta vreun venit pentru Google. Strategia aceasta s-a numit “pay-per-click”.

Aşadar, clientul Google nu este utilizatorul de servicii şi produse Google! Utilizatorul Google este atras de serviciile şi produsele gratuite şi de înaltă calitate Google. Apoi, Google vinde serviciilor de reclamă accesul la utilizatorii serviciilor sale!

Deşi acest model pare extrem de profitabil pentru toată lumea, Google şi motto-ul său idealist “Do no evil” sunt departe de a fi inocenţi. Fiecare din serviciile Google invadează într-o oarecare măsură intimitatea utilizatorului:

· Google, motorul de căutare, reţine căutările utilizatorului, alcătuind o bază de date cu obiceiurile fiecărui utilizator, cu scopul ascuns de a targeta asupra lui exact reclamele care l-ar putea interesa.

· Google Latitude reţine locaţiile utilizatorului

· Google Maps şi Google Street View facilitează oricui accesul la locuinţele noastre

· Google Chrome reţine adresele pe care navigăm

· Gmail reţine toate conversaţiile avute prin email, chiar şi după ce utilizatorul le „şterge

Toate aceste informaţii sunt folosite de Google pentru un marketing mai eficient, cu asigurarea că toate informaţiile reţinute sunt anonime. Cu toate acestea, abuzuri grosolane au fost de-a lungul timpului identificate. Toate aceste riscuri asumate de-a lungul timpului au dus compania spre o profitabilitate peste aşteptări. La lansarea pe bursă, Google a anunţat un ambiţios preţ per acţiune de 85$. Azi cifra este de 613$, iar în decembrie 2007 a atins un maxim de 715$.

Android este un sistem de operare pentru smartphone-uri şi tablete, dezvoltat în principal de Google. Android este open-source, ceea ce înseamnă că orice dezvoltator de aplicaţii sau producător de gadget-uri va avea acces la întreg codul sursă al sistemului de operare, şi îl poate modifica după nevoile sale. Este folosit în diverse dispozitive, precum smartphone-uri, laptop-uri, netbook-uri, tablete, televizoare Google, ceasuri de mână, radiouri şi cd-dvd playere auto, dar şi multe alte device-uri.

Diferenţe şi similarităţi faţă de accesoriile şi aplicaţiile Apple:

· Accesoriile pentru Android au apărut mai târziu decât cele pentru iOS-ul Apple. Acest lucru se datorează atât rolului de inovator al Apple, cât şi datorită faptului că, datorită deschiderii platformei Android, accesoriile puteau fi dezvoltate fără un cadru formal.

· Accesoriile sunt momentan limitate doar la comunicarea prin USB cu dispozitivul. Pentru Bluetooth, WiFi, etc. nu există un cadru formal, dar accesorii pot fi dezvoltate şi prin acest mediu.

· Dezvoltatorii de aplicaţie trebuie să cedeze un procent de 30% din venituri către Google, similar cu Apple.

· Dezvoltatorii de aplicaţie trebuie să achite 25$ pentru a posta o aplicaţie pe Google Market. Aceasta este metoda Google de a se apăra împotriva amatorilor. Amatorii pot dezvolta aplicaţii întregi, le pot chiar instala şi distribui independent, însă trebuie să fie siguri când postează o aplicaţie pe Market. Upgradarea aplicaţiei la noi versiunie este apoi gratuită. Este o diferenţă destul de clară faţă de Apple: Google lasă dezvoltatorii să se “joace” cu platforma lor gratuit, înainte de a încerca să vândă produse comerciale.

· Dezvoltatorii de aplicaţii şi accesorii Android pot începe dezvoltarea fără a plăti pentru kitul de dezvoltare vreun tarif. Fie el periodic sau plătibil o singură dată.

· Dezvoltatorii de accesorii bazate pe aplicaţii Android sunt liberi să folosească sistemul de operare după bunul plac. Nici o cenzură sau recenzie din partea Google nu are loc. În cazul unor aplicaţii proaste sau maliţioase, feedback-ul utilizatorilor vor retrograde acea aplicaţie. Avantajul faţă de modelul Apple este libertatea mai mare de mişcare a dezvoltatorului, iar ca dezavantaj pentru utilizator este o experienţă mai fragmentată(unele aplicaţii vor strica feelingul iniţial al sistemului Android, cel puţin până când utilizatorul le va dezinstala).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu