Comerț online

Conceptul de comerţ electronic

Comerţul electronic (E - Commerce), reprezintă în concepţia Organizaţiei Economice de Cooperare şi Dezvoltare (OECD), desfăşurarea unei afaceri prin intermediul reţelei Internet, vânzarea de bunuri şi servicii având loc offline sau online.

Comerţul electronic (e-commerce) se referă la desfăşurarea activităţilor specifice mediului de afaceri (tranzacţii) utilizând mijloace electronice. Cu alte cuvinte, comerţul electronic este orice formă de tranzacţii în afaceri în cadrul căreia părţile interacţionează electronic în loc de realizarea de schimburi fizice sau contact fizic direct.
În cadrul comerţului electronic pot fi tranzacţionate bunuri şi servicii digitale, iar locul în care sunt tranzacţionate aceste bunuri digitale poartă denumirea de piaţă electronică (e-marketspace).

În tranzacţiile comerciale clasice se disting patru etape diferite:
- informarea comercială referitoare la tranzacţie: cercetarea de marketing;
- încheierea contractului comercial;
- vânzarea produsului sau a serviciului;
- plata produsului sau a serviciului.

Într-un magazin normal există angajaţi care să ajute consumatorul să cumpere. Într-un magazin virtual, angajatul este site-ul în sine. Cu singura diferenţă că acest nou tip de angajat nu se îmbolnăveşte, nu îşi ia concediu şi munceşte efectiv 7 zile din 7, 24 de ore pe zi pe parcursul întregului an. Şi mai mult de atât, salariul lui este unul foarte mic.

Categorii

Deoarece pot lua parte atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, statul și instituţii ale statului, există mai multe categorii ale comerţului electronic, în funcţie de cine cu cine relaţionează. Asfel, distingem:
· B2B (business-to-business) - în acest caz, atât cumpărătorii cât şi vânzătorii sunt companii sau alte organizaţii;
· B2C (business-to-consumer) – companiile încearcă să işi vândă produsele unor persoane fizice;
· C2B (consumer-to-business) – persoanele fizice vand produsele sau serviciile unor companii;
· C2C (consumer-to-consumer) – este acel model de comerţ electronic în care participanţii la tranzacţii sunt persoane fizice (consumatori).
· G2B (government-to-business) – o instituţie guvernamentală vinde sau cumpără produse, servicii sau informatii de la persoane juridice;
· G2C (government-to-consumer) – se referă la relaţii dintre guvern şi cetăţeni cu privire la informare şi prestarea serviciilor publice.